Emoțiile și Teoria minții
Cum te simțit acum? Chiar acum, în acest moment? Ești bine cu tine, amuzat? Sau plictisit, fără chef? Sau ești puțin iritat….. sau…… mai mult?
În mare parte a timpului, noi suntem într-o dispoziție afectivă proprie, un fond afectiv al vieții noastre, care rareori este neutru. El poate să tindă către extreme: stare depresivă, ori buna-dispozitie extremă.
Spre deosebire de dispoziția afectivă, emoțiile sunt reacții automate mai intense și de durată mai scurtă, pe care le avem ca răspuns la situații interne sau externe, aducând modificări în multe planuri ale ființei.
Deci, emoția are un declanșator și în funcție de gândul și interpretarea dată de noi evenimentului sau lucrului care a declanșat, ea poate fi considerată: pozitivă sau negativă.
În Clubul Fluturilor, copiii învață:
- care sunt emoțiile
- Să le identifice pentru a le înțelege și apoi gestiona mai bine
- să trăiască deplin si să determine emoții pe care și le doresc
- să vorbească despre ceea ce simt
- cum să managerieze emoțiile despre care au impresia că nu sunt de dorit
- ce au de făcut când sunt sub impulsul emoțiilor așa zise, negative.
Este nevoie ca emoțiile să fie recunoscute, așa cum ar fi de dorit ca orice frică să nu fie negată sau desconsiderată cu umor.
Putem creea suport pentru dezvoltarea inteligenței emoționale cât și pentru dezvoltarea Teoriei minții la copil.
Teoria minții este cea mai importantă abilitate socială pe care copiii și-o dezvoltă în copilăria timpurie, abilitatea de a se pune în locul altuia, de a-și putea schimba perspectiva.
Scopul dezvoltării Teoriei minții:
- înțelegerea stărilor mentale ale celorlalți
- recunoașterea faptului ca aceste stări pot fi diferite de cele proprii
- rezolvarea conflictelor
- dezvoltarea abilităților sociale.
Consecințele dezvoltării Teoriei minții se pot observa nu doar în viața copilului de acasă, ci și la școală sau în grupurile de prieteni.
Din primele întâlniri cu copilul vrem să descoperim care este spiritul lui. Ce îl bucură? Cu ce se încarcă? De unde își ia satisfacția?
În lucrul cu copiii, pe lângă alte metode și tehnici folosite, urmărim care este amprenta lui proprie, pentru a onora “cine este el”.
Copilul vrea mai întâi să simtă că este văzut și recunoscut și este nevoie de acest lucru pentru a fi în conexiune cu el.
Reușind să rămânem conectați continuu la acest arhetip al lui, putem construi mai departe.
Primul impact pe care îl avem cu copilul și nu numai, este unul emoțional, observăm modul în care se joacă, preferințele,….
El poate fi un copil: serios (matur), sau iubitor de distracții și jucăuș, hotărât (provocator), sensibil, fiecare cu resursele lui și cu nevoi diferite. Pot fi copii care par neatenți și care învață acționând (kinestezicii).
Pentru fiecare copil/adolescent în parte, tehnicile, abordarea, jocul, vocea sunt folosite în funcție de context, de etapa de dezvoltare a fiecărei arii și de aceste nevoi particulare.
În Clubul Fluturilor suntem pregătiți pentru fiecare copil în parte și suntem gata să le conținem emoțiile.